Pescuitul in Marea Neagra

[cezar]

Apoi, pornim de la adevărul care nu mai trebuie demonstrat, că peştii trebuie căutaţi în (sau aproape de) locurile de hrănire.

1. categoriile de peşti care staţionează în zonele cu structuri sunt, în principal: guvizii (toate speciile, inclusiv hanusul), randunica de mare, steluta de mare, alte cateva de mai mica importanta. La limita platformelor pietroase calcanul si cambula.

Principalele zone stancoase pe care le cunosc sunt:
1. perimetrul Vama Veche-2 Mai-Mangalia-Olimp, cam de la 500 m de mal (adancime 4-5 metri), pana la 8-9 km in larg. Este o platforma pietroasa, nu foarte accidentata, cu multe colonii de midii, hrana preferata a acestor specii.
2. zona Costineşti - Tuzla - Eforie Sud. Începe cam din dreptul binecunoscutei epave, cam de la 200 metri în larg de mal şi continuă pe zeci de kilometri către larg. Alternează platourile stancoase, zonele nisipoase, canioanele de stanci...
Cu cat te deplasezi spre Nord, zona stancoasa porneste mai din larg. In dreptul taberei de copii Eforie Sud pana la cca 1,5 km in larg este nisip.

Ambele zone sunt excelente pentru barca, mai ales ca intra mult hanus, guvizii sunt mari, destul de frecvent se prinde calcan si randunica de mare.
locul la metru patrat este greu de descris, ai nevoie de un sonar bun, sau si mai bine, urmaresti barcile batranilor lupi de mare, te ancorezi la distanta decenta si incerci. Daca te satisface locul, iti iei cu atentie repere pe mal. Sau pe GPG, desi nu recomand, pentru ca situatia poate fi diferita de la metru la metru. Oricum, din cand in cand te muti cateva lungimi de barca (filezi ancora), pentru ca ai golit coteţul.

3. zona Agigea-Lazu. Stancile incep cam la 800 metri de larg, se prinde mai mult guvide, cu cat mai spre larg, cu atat mai bine pentru ca gura Canalului Dunare - Marea Neagra a cam deteriorat zona, prin afluxul de apa dulce.

4. zona Constanta + cam din dreptul digului de nord al portului, pana in dreptul strazii Soveja, la 4-5 km in larg, pana pe la 8-9 km. Intre strazile Libertatii si Fagetului, nu ai de ce sa incerci.
Oricum, in zonele 3 şi 4, este mai mult guvine, nici ăsta prea mare.

5. zona Vadu - Periboina, cam de la 6 kilometri in larg. Excelenta pentru hanus.

La nord de Periboina, nu mai stiu.

[cezar]

Caracteristica acestui tip de pesti este aceea ca mananca aproape orice hrana de origine animala, dar poti sa prinzi chiar si la cocolos de paine, patratica de ardei gras, bucatica de rosie, de mar etc. Evident, unele momeli sunt mai eficiente si mai selective, altele mai putin. Detaliez :

a) de pe mal. Cel mai bine cu garide proaspat (fara cap) sau carne de midie. Intra si la scoica conservata inca de toamna, la garide fiert, bucatica de hamsie sarata, la toate felurile de rama. Cand ai prins cativa, sacrifici un strunghil (varietate de guvide cu capul mai mic si punct negru pe aripioara dorsala) si scoti mici fileuri, din care pui bucatele cam de 1,5 X 1,5 cm.
Asta se numeste "carnea lui".

Toate momelile trebuie improspatate dupa ce au stat 10-15 minute in apa, pentru ca se decoloreaza si-si pierd mirosul. Dar, in mod normal, nu apuca sa se invecheasca. Daca ai stat 30 de seconde si nu a tras, inseamna ca nu este.

b) din larg. Momelile de mai sus, plus orice altceva cu gust si miros. Cele mai comode momeli de larg sunt ramele si inima/pipota de pui. Ca sa selectezi guvizii mari, hanusii si mai ales calcanul si randunica de mare, folosesti "carnea lui".

Nu am folosit niciodata nada.


Guvide si hanus prinzi cam tot anul, exceptand zilele de iarna cand temperatura apei scade, la fund, sub -5 grade.
Sub -10 grade, mananca mai prost.
calcan si randunica, prinzi cam in mai -iunie si septembrie - octombrie, cat apa are mai putin de 18-18 grade. Apoi, se retrag la larg, unde-s greu de gasit, iar capturile sunt accidente fericite.

[scristian86]

Salut Cezar!

Multumesc pentru bunavointa, raspunsuri si informatii pretioase!
Cum face apa 14-15 grade o sa scot caiacul de pescuit de la naftalina si ma apuc sa colind toate zonele astea cu sonarul.
Am un prieten care are un sonar si mai bengos cu side-imaging +dsi + gps. Daca mi-l imprumuta o sa postez niste "gropane" cu coordonate GPS.
Referitor la peciile de pesti, m-am documentat aseara aici http://ecomareaneagra.wordpress.com/eco ... lia/pesti/; mi se pare cel mai bun documentar.
Am incercat sa ma documentez pentru nada de pescuit la mare. Am vazut ca prin afara se practica f mult stavrid sau macrou dat prin blender si facut un fel de "nada" plutitioare care se arunca in curent cu lingurita pentru mentinerea bancurilor de pesti pelagici in zona.
Tu ce stii despre asta ?
si... cand se deschide sezonul ?
Mi-ar placea tare mult sa ne adunam cumva mai multi la o pescuiala. Asa singur, e ca bautura la suparare

[Petru Burian]

....La limita platformelor pietroase calcanul si cambula..

Cateva adaugiri (dace e sa dam crezare stiintei)

Cambula – prefera fundalurile nisipoase apropriate de tarm; pt. iernat se retrage la adancime.
Atentie – urmare a scaderii numerice, drastice, a populatiilor prin Ordinul de Prohibitie 2006 pescuitul speciei este (??) interzis tot anul (verificati pt. anul 2013).
Calcanul – prefera zonele de larg cu adancimi relativ mari (20-35m) si substrat nisipos. Se ingroapa in nisip, ramanandu-i afara doar ochii; exemplarele tinere se apropie mai mult de tarm. Adultii se apropie de tarm in perioada de reproducere (martie-mai, la 8-12gr.C temp. apei), in zona de adancime de 18-30m (aprox. 20-25km departare de la tarm).

[Zargan]

Salutare!

Sunt oarecum novice in pescuit, dar am creat o obsesie pentru pescuitul la mare. Obsesia asta m-a facut sa cercetez ca si voi filmulete pe youtube de la ucrainieni, turci, bulgari. Am fost la Varna acum 2 ani si am ramas uimit de cat zargan scoteau oamenii aia acolo. Fiecare pescar avea 15 20 25 de zargani, prinsi la o montura speciala pentru zargan, ceva ce nu am vazut in Romania. Am intrebat pescarii pe care i-am intalnit la peste despre aceasta montura dar nimeni nu stie de ea. Am intrebat si la magazinele de specialitate - acelasi raspuns. Sa fie oare mai putin peste de genul la noi? Am avut zile cand am prins zargan si la noi, chiar am prins 9 intr-o zi (sfat- de fiecare data i-am prins la taparina rosie) dar nu e ceva regulat. A fost clar un noroc. Sau sa fie de vina faptul ca noi, romanii, nu avem o traditie in pescuitul la mare?

Ce stiti despre barbun? Pescarii din Portul Tomis mi-au dat de inteles ca se prinde in maxim 10 zile pe an, zile in care el intra in port din nu stiu ce cauze. Daca incerci sa le spui altceva rad de tine si, pe ocolite, te cam fac prost. Eu fac si snorkeling iar asta vara am vazut zi de zi barbun la Eforie. Fara exceptie. Zi de zi. Uneori in banc mai mare uneori 4 5 6 rataciti. Dar sunt mereu acolo. De asemenea am vazut acolo alte tipuri de pesti precum uva, buzati si biban de mare. Bineinteles, in spiritul litoralului romanesc, niste exemplare foarte mici.

[cezar]

Pesti care se prind exclusiv (sau aproape exclusiv) de pe mal.
In categoria asta intra: chefalul (cand este sub 20 cm se numeste ilarie), labanul (fratele mai mare si mai rar al chefalului), barbunul, cambula.

Pentru pestii astia folosesti lanseta puternica, plumb de 100 gr si monturi cu ace mari, cu tija lunga si prevazute cu pop-up special. Si momeala este speciala. Cu exceptia cambulei folosesti rame de mare, mai greu de procurat si scumpe ca dracu' , cand le cumperi!
Avand in vedere ca le mai strica si pestele mic (aterina, chiar barbunul-dar asta barem e delicios), este ceva mai complicat.
Sunt pesti capriciosi, uneori vezi cardurile la suprafata si nu pun gura, alteori il rupi. Trage uneori la ore total neortodoxe.
Intra uneori in bazinele portuare (cand este furtuna si mai ales cand ii urmaresc delfinii), mai ales ilaria, dar daca au trecut printr-o zona cu ceva resturi petroliere (sunt destule in bazinele portuare), te-ai ars ! Prind imediat miros si-ii arunci.

Locurile predilecte : zonele cu nisip alternand cu scoica (midie).
Gura Portitei, Periboina, Vadu, Corbu, Navodari, Mamaia,
Constanta (plajile Sageata si Trei Papuci), Eforie Nord (zona de Nord a statiunii, pana la Bellona), Eforie Sud (digul mare), "la crapatura" intre Tuzla si Costinesti, 2 Mai (la nord de nudisti).
Arunci departe (min 80-100 m), fixezi lansetele aproape vertical si urmaresti varful. Da "ciocane", adica 3-4 zvacnituri, Intepi si incepi drilul.

Pentru cambula : indeosebi in mai-iunie, folosesti garide viu intepat de coada sau aterina vie. Din pacate, s-a rarit considerabil si nu prea mai merita. desi, cu putin noroc, te pricopsesti si cu cate un calcan, deobicei mai micuţ.

[cezar]

Salutare!

Sunt oarecum novice in pescuit, dar am creat o obsesie pentru pescuitul la mare. Obsesia asta m-a facut sa cercetez ca si voi filmulete pe youtube de la ucrainieni, turci, bulgari. Am fost la Varna acum 2 ani si am ramas uimit de cat zargan scoteau oamenii aia acolo. Fiecare pescar avea 15 20 25 de zargani, prinsi la o montura speciala pentru zargan, ceva ce nu am vazut in Romania. Am intrebat pescarii pe care i-am intalnit la peste despre aceasta montura dar nimeni nu stie de ea. Am intrebat si la magazinele de specialitate - acelasi raspuns. Sa fie oare mai putin peste de genul la noi? Am avut zile cand am prins zargan si la noi, chiar am prins 9 intr-o zi (sfat- de fiecare data i-am prins la taparina rosie) dar nu e ceva regulat. A fost clar un noroc. Sau sa fie de vina faptul ca noi, romanii, nu avem o traditie in pescuitul la mare?

Ce stiti despre barbun? Pescarii din Portul Tomis mi-au dat de inteles ca se prinde in maxim 10 zile pe an, zile in care el intra in port din nu stiu ce cauze. Daca incerci sa le spui altceva rad de tine si, pe ocolite, te cam fac prost. Eu fac si snorkeling iar asta vara am vazut zi de zi barbun la Eforie. Fara exceptie. Zi de zi. Uneori in banc mai mare uneori 4 5 6 rataciti. Dar sunt mereu acolo. De asemenea am vazut acolo alte tipuri de pesti precum uva, buzati si biban de mare. Bineinteles, in spiritul litoralului romanesc, niste exemplare foarte mici.

De cand e lumea lume, la bulgari, adica dincolo de capul Kaliakra, s-au prins mai bine pesti precum zărganul, lufarul, scrumbia albastră (înrudită cu macroul). Asta tine de configuratia fundului marii si, mai ales, de curenti.
Pestii astia au traseele lor clasice de migratie. Se mai ratacesc insa si pe la noi, stau mai mult sau mai putin, apoi dispar.

Pescarii din Portul Tomis au dreptate, barbunul intra acolo cateva zile sau deloc. Dar oamenii ăia au universul lor limitat, trec zilnic macar in recunoastere, etc.
Zarganul este in refacere, au aparut mai ales exemplare mici. Cu mai multi ani in urma, prindeai si la noi exemplare de 40-50 de cm, prindeai 10-12 kile in cateva ora. Voi vorbi despre el mai târziu.

[Zargan]

"Dar oamenii ăia au universul lor limitat"
La chestia asta m-am gandit si eu de foarte multe ori. Ca sunt foarte atasati de un loc si cred ca ce se intampla acolo se intampla peste tot. Spre exemplu asta vara am pescuit aproape in fiecare noapte de pe noua pasarela din mamaia. Si am prins destul de bine- stavrizi mult mai mari decat pe digul de larg, zargan, lufar, hanus si chefal. Cand am povestit treaba asta unor pescari credeau ca mint, pentru ca ei nu concepeau ca poti prinde noaptea peste la noi in mare.

[scristian86]

Salut!

Cum ai pescuit noaptea. poti sa detaliezi un pic ?

[Zargan]

Cum pescuiesti si ziua- la taparina. Doar ca in capul pasarelei e lumina si se strang acolo foarte multi pesti. Poti sa vezi pe la suprafata grupuri de 3 5 zargani, merg in formatie precum avioanele de vanatoare . Deci..nu am facut absolut nimic special- poate doar ca am folosit taparine fluorescente atunci cand am prins lufar. Se gasesc la magazinul de la gara si nu costa foarte mult. Cu un leu sau doi lei in plus fata de cat costa una normala.

[scristian86]

La naluci gen voblere impreuna cu un echipament mai light a incercat cineva ?
Din experienta mea taparia e productiva insa o prezentare buna cu o naluca potrivita face cat 5 taparine. Cel putin pe apa dulce asa e..

[Zargan]

Inca ceva ce am observat pe timp de noapte- stavrizii nu au comportamentul de banc pe care il stim cu totii. Atunci cand prinzi prinzi doar un stavride o data. Niciodata nu am prins 2. Si se vad in apa- nu merg in banc. Dar ca marime sunt ceva mai mari decat cei prinsi de mine cel putin in alte zone.

[Claudiu]

Salutare prieteni pescari ai apelor sarate!

Tocmai acum mi s-a activat contul.
Am citit tot topicul "pescuitul in Marea Neagra" si am ramas foarte placut impresionat de tot ce se intampla.
Eu sunt un mare pasionat al pescuitului iar anul acesta imi doresc sa explorez si acest capitol ce include pescuitul in marea noastra.
Accidental am avut parte de o conversatie lunga cu un biolog strain care a inceput sa lucreze pe marea noastra de cativa ani si am inteles ca toata fauna subacvatica a inceput sa-si revina considerabil in ultima vreme.

Rog maestrii acestui tip de pescuit marin sa ma ajute cu urmatoarele detalii la care nu prea am gasit raspuns:
1. din pestii care sunt la noi, care pot fi pescuiti si in ce perioada ? acum/primavara/vara/toamna
2. locuri de pescuit in larg (coordonate geo GPS; ma intereseaza structuri subacvatice ) - nu ma intereseaza locuri de pescuit la mal; Citind si rasfoind detaliile acestui topic am observat ca majoritatea pescarilor abordeaza in special malurile unde de obicei la noi apa e pana in 10 m iar locurile sunt mai accesibile. Pe mine ma intereseaza daca e cineva care a sondat anumite zone pentru structuri la adancimi mai mari de 10-15m. Din punctul meu de vedere sunt sanse bune si la mal, insa din experienta de pana acum un loc in larg cu o structura da randament de 4-5 ori mai mult decat la mal unde pur si simplu stai si astepti sa vina pestele in loc sa-i pui momeala la nas.
Ma intereseaza daca stie cineva locuri in larg cum ar fi corabii/vase scufundate, sonde de petrol/piloni, praguri lungi/abrupte, bolovani sau insule submersate.
Ma intereseaza asemenea locuri pentru scorpii de mare sau hanusi mai sanatosi sau bibani de mare sau rechini/dogfish. Probabil dupa ce ati citit asta multi dintre voi o sa creada ca vorbesc prostii sau ca vorbesc de mediterana... dar 99% din pesti stau in 1% din apa
4. momeli conventionale si neconventionale
5. nada pentru pescuit in apa sarata
6. pescuit cu naluci artificiale la bluefish/lufar/seabass
7. adunari/pescuit la mare in larg sau pe mal organizat

Multumesc anticipat tuturor si fire intinse!!
Numai bine,
Cristi

Pestii care sunt la noi si se si pot pescui amatoriceste sunt mult mai putini in comparatie cu ceea ce ne arata acel site pe care l-ai pus aici si care, sincer, m-a uimit cu diversitatea de specii care au fost sau s-ar putea sa mai fie in Marea Neagra.(parere personala, bineinteles)
Nefiind un maestru al pescuitului marin, ci doar un impatimit al lui, care cauta la fel ca si tine si multi altii, raspunsuri la unele intrebari referitoare la pestii si pescuitul in Marea Neagra, iti voi da cateva raspunsuri din ce cunosc, din experienta proprie.
1. "din pestii care sunt la noi, care pot fi pescuiti si in ce perioada ? acum/primavara/vara/toamna"
- Guvidul, hanusul(martie-noiembrie) chefalul(mai-noiembrie, de pe diferite plaje, si diguri sau bazine portuare), galea(primavara-vara, rar, digul de nord c-ta), scorpia de mare(accidental, primavara-vara in capatul digului de nord, c-ta), barbunul(mai-iunie, mai frecvent in Portul Tomis), bacaliarul(mai-octombrie, la apa adanca, bazine portuare, diguri de larg, din barca), stavridul(mai-octombrie, digul de nord c-ta, digul de sud Agigea, atat in bazin cat si pe larg, digul de la Poarta 1-parcare, luna august, alte diguri din C-ta, din barca.)Lufar, sau mai bine spus cenacop(august-noiembrie, digul de nord spre larg, digul de sud Agigea, din barca, etc.) Randunica de mare(vara, din barca), calcan(primavara-vara, barca- rar), zargan(septembrie-noiembrie, digul de nord in bazin, pasarela Mamaia in capat, dig Ion Ratiu, bazinul digului de sud Midia - rarut). Intamplator se mai pot prinde si urmatoarele specii: aterina, hamsie, rizeafca, sprot, peste marunt care "pica" la taparina.
2. La locurile de pescuit in larg nu te pot ajuta, pentru ca, asa cum a scris si Cezar, pescuitul marin din barca cere tatonare continua, plus ca n-am fost la pescuit pe mare nici cu sonar, nici cu GPS, ci doar cu pescari "batrani lupi de mare".
3. Majoritatea pescarilor abordeaza malurile pentru ca: 1. n-au barci, 2. e la indemana si mai putin costisitor, 3. pescuiesc la chefal, iar chefalul se prinde de pe mal. 4. pescuiesc la stavrid, zargan sau lufar de pe diguri, etc.
4. Momeli - a scris Cezar despre ce-i vorba.
5. Nada n-am folosit si nu folosesc.
6. Pescuitul cu naluci artificiale se face din cate stiu doar la lufar, cu pilkere de 60-100g. Seabass? N-am auzit de asa ceva pe la noi.
7. "adunari/pescuit la mare in larg sau pe mal organizat"
- S-or face si d'astea, intre prieteni, probabil.

[scristian86]

Salut Claudiu!

As vrea sa comentez un pic referitor la ce ai scris tu mai jos la 6):

6. Pescuitul cu naluci artificiale se face din cate stiu doar la lufar, cu pilkere de 60-100g. Seabass? N-am auzit de asa ceva pe la noi.

Eu m-am convins in ceva ani cu ajutorul multor pescari meseriasi (pe apa dulce, ce-i drept) ca pescuitul ca naluci artificiale e un fel de "arta". Stai cot la cot cu cineva, aproape acelasi echipament, aceiasi gaura in balta iar unul prinde si altul nu... Faptul ca nu pica ceva nu inseamna ca pestele nu-i acolo, iar o prezentare diferita face minuni.
Cat despre pescuitul in mare la noi la alte specii decat alea cele care se prind des cu momeli (vii sau nu) pot sa zic ca e doar o alternativa.
Taparina are asa un mare succes pentru ca "face efectul de banc de pesti" - nu stiu cum sa exprim altfel. La fel se intampla si cand dai pe Dunare la scrumbie sau oblet sau avat sau orice alta peste albicios.. iar pe langa fenomenul de "banc de pesti", naluca e relativ mica. Din pacate la noi lumea stie sa dea exclusiv cu naluci mai lungi de 4-5 cm si un mormoloc shad de 1-2 cm sau un vorbler de 2cm pt multi pare o "panarama".

A incercat vreodata cineva sa faca o taparina cu carlige marimea 18 si fir de 0.12-14 ? incercati sa vedeti diferenta. Eu personal am ramas uimit ce efect poate sa faca o modificare aproape neimportanta, ca sa nu mai zic de lungimea firului de la carlig la firul principal al taparinei (de exemplu pt pescuit vertical uneori e bine sa ai fir o idee mai lung intre carlig si firul principal). Nu mai zic nici de lanseta, nici de distanta intre carlige, nici de faptul ca daca ai o taparina cu 5 carlige si prinzi stavrid la toate un 0.14 nu cred ca iti face probleme daca carligele sunt legate bine - eu nu am inteles niciodata de ce trebuie sa folosesti 0.25 pt o taparina unde prinzi adunat maxim 0.5 kg. Ma rog, eu practic un pescuit mai sportiv, nu ma intereseaza sa umplu traista ci drilluri spectaculoase si senzatii cat mai tari. In cel mai rau caz retin "regulamentar" conform ce scrie in permis cateva bucati mai mari iar ce e puiet, aruncat la loc in apa.
Offtopic: Eu pescuiesc chiar si la biban si oblet cu un fel de taparina. Din experienta mea de pescuit la salau si somn, un pliker de 100g in apa de 10 m ajunge la fund pe o apa de 10m in cam 3-4-5 secunde.. daca e un peste mai "chior" sau apa mai tulbure pot aproape sa-ti garantez ca e cam mult. Nu discuit de nevoia de a putea arunca mult, ci doar de pescuitul in sine.

Ma rog, inchid acum paranteza lunga. Poate la mare o fi altfel si nu stiu eu si nu ma pricep, e cineva pe aici care a incercat cu diverse naluci cum sunt aratate in acest videoclip ?
http://www.youtube.com/watch?v=GorVoRlDYkQ (bluefish=lufar). Din punctul meu de vedere trusa chiar e slabuta Nu am vazut texturile/imbinarile alea de culori turbate, rotative mai mari, spinnerbait, slideuri, viermi lungi, etc.
Apropos de prezentare, pe dig la Navodari intr-o zi relativ linistita (valuri mici) am prins la grub alb cu rosu de 2 cm pe carlig marimea 8-10 cu un fel de montura carolina cu plumbaj fix de 14g si o linie principala de 0.18 dat pe fund o groaza de guvizi si un peste care samana cu o platica neagra (din pacate nu am poza) - cred ca era ori Hiena marii (Diplodus puntazzo) ori Dorada ori Castanela (Chromis chromis) - 50% sigur Castanela, dupa forma cozii, dar nu mai tin minte, mor de ciuda ca am uitat...

Am vazut de multe ori in ape mai adanci pe o mare linistita sau mai bine zis aproape oglinda bancuri de pesti f mici (greu de identificat ca specie) sarind din apa din cand in cand. Oare ce ii alerga ?

[scristian86]

Am mai scormonit pe net un pic, apropos de pescuit de pe mal, iata o montura interesanta cu flotor pentru pescuit la lufar.
http://www.youtube.com/watch?v=CZ_kzpSh9PM
captura: http://www.youtube.com/watch?v=5GRHf4wnUOY
Eu inteleg ca la noi in Marea Neagra pestii n-or fi la aceeasi dimensiune ca in Italia, dar iata ca exista chestii destul de sofisticate si in monturile astea de pescuit la mare.
alt filmulet, din pacate nu stiu italiana deloc http://www.youtube.com/watch?v=7PFNNRjs7vQ ; un fel de montura peter noster

[Claudiu]

Cristian, ce ne-ai pus tu de pe youtube e pentru alte mari, mult mai generoase.
Stiu ca acum nu crezi ce-ti spun, dar incearca tot ce ai vizionat pe youtube, la noi in mare si mai vorbim, dupa.
P.S. in legatura cu taparinele, sa stii ca la mare iti trebuie fire mai grosute decat alea pe care le folosesti la apa dulce, iar daca pescuiesti la cenacop, e musai ca linia sa fie cam de 0.40(din cauza coroziunii rapide a firului urmare a apei sarate + pietre, scoici, nisip) iar chiostecurile de 0.35, altfel, dintosul iti taie si n-ai facut nimic.
O greseala ar fi sa asociezi pescuitul de apa dulce cu pescuitul de apa sarata.

[scristian86]

Salut Claudiu

Inteleg acum ca ideile mele au fost un pic deplasate, intre timp m-am mai documentat si eu si intr-adevar asa e; se folosesc fire mai grosute.
Imi retrag parte din bazaconii si iti dau dreptate
Cat despre naluci si monturi, e o intreaga suita de monturi pt ape sarate; pe la altii e un fenomen aproape de cum e pe la noi la crap.
Una peste alta, abea astept sa vina primavara sa fac o pescuiala la mare

Voi ce lansete si mulinete folositi pt pescuit cu artificiale ?

[andyman]

Mi`a zis un prieten că ieri a văzut in port la dana 45 delfini, dacă sunt delfini în port, înseamnă ca au ce mânca? adică este peşte în baltă şi iarna, exceptând guvidele? Sunt curios dacă iarna se prinde ceva pe litoralul nostru.

[Zargan]

Si eu am vazut acum 3 4 zile bancuri mari de puiet de chefal, printre ei si chefali mai mari. In portul Tomis. Ba chiar a prins un pescar garizi. Probabil din cauza zilelor anormal de calde de saptamana asta.

[cezar]

Să continui !
a) despre stavride. Stavrizii s-au rărit mult în zona litoralului românesc, în ultimii 20-25 de ani, odată cu prelungirea digurilor de larg, urmate de schimbarea curenţilor de apă. Spre bucuria noastră, în ultimii ani se înregistrează o anumită revenire a stavridelui. În anul 2012, au fost destul de mulţi, s-au putut pescui atat din bărci şi de pe diguri. Au fost fluctuaţii, dispariţii-reapariţii. Ceea ce este încurajator este faptul că marea a fost plină de stavrizi mici, de 8-10 cm. (localnicii îi numesc craci).
Stavrizii se prind la ţaparină, dar şi la undiţă mai lungă, între ape, cu carne de scoică.
Ţaparinele se cumpără acum, datorită fraţilor chinezi costă o nimica toată. La barcă, se atasează un plumb de cca 100 gr şi se joacă, între ape, la diferite adâncimi.
De pe mal, se aruncă departe de dig, cel puţin 60-80 metri şi se mulinează cu atenţie, ca să nu se atingă fundul, că se agaţă şi-i păcat de ţaparină. De pe dig, riscul ca ţaparina să se încurce, rupă, agaţe este destul de mare.
Când se dă la apă puţin adâncă, se recomandă aşezarea unei plute mari, cam cât o minge de tenis, care să ţină ţaparina la o adâncime convenabilă.

b) despre lufar (cel mic se numeşte ceanacop).
Se recomandă ţaparine mai solide, cu fir mai gros (transparent de 0,35-0,40), iar chiostecul să fie legat cu 0,25-0,28, Lufarul, chiar varianta mică (ceanacopul) taie destul de des firul, aşa că pagubele sunt inerente.
Lufarul mai mare, peste kilogram, se prinde la lingură grea, de 60-70-80 grame, de preferinţă argintii strălucitoare, în formă prelungă (imitând un stavride, o hamsie, o ilarie etc).
Se mulinează foarte repede, trebuie mulinetă cu multiplicator mare şi lansetă puternică.
Drilul cu un lufar este de neuitat, îţi provoacă un val de adrenalină care te face să ai ce povesti nepoţilor. Dacă intră unul de 4-5 kg, este cel mai frumos lucru care i se poate întâmpla unui pescar.

Atât stavridele, cât şi lufarul (mai ales) sunt extraordinar de gustosi.

Perioadele le-a indicat, foarte exact, Claudiu !