Pescar Club 21

SCORPIA DE MARE (Scorpaena porcus)

De talie mica, 15-20 cm, foarte rar 30 cm, scorpia de mare este un peste ghebosat, acoperit cu placute osoase pe cap, iar in dreptul ochilor aparat de tentacule. Corpul sau cafeniu pare stropit cu puncte negre, bine distincte pe toate inotatoarele. Tepii inotatoarelor sunt alimentati de secretia unor glande veninoase, care reprezinta temute arme de atac. Coloritul scorpiei de mare este variat, din cauza ca are proprietatea de a-si schimba culoarea (mimetism). Aceasta specie este ocolita de pescari. ATENTIE LA TEPII SCORPIEI!

Personal am prins scorpie de mare in capul digului de larg (port c-ta) cand dadeam la guvid.
Cu toate ca arata inspaimantator si are si tepi otravitori, majoritatea pescarilor consuma acest peste, fiind considerat foarte gustos.

Frate Claudiu, cand mai prinzi asa ceva, sa imi opresti si mie vreo 2-3 bucati te rog: lu' soacra-mea ii place pestele...

gabibrb wrote:Frate Claudiu, cand mai prinzi asa ceva, sa imi opresti si mie vreo 2-3 bucati te rog: lu' soacra-mea ii place pestele...

Nu e prea eficient ! Eu am incercat si...nimic!

Incearca cu ciuperci; este sezonul cand in padurea Babadag apar alea frumoase, cu palarie rosie si picatele albe.

gabibrb wrote:Frate Claudiu, cand mai prinzi asa ceva, sa imi opresti si mie vreo 2-3 bucati te rog: lu' soacra-mea ii place pestele...

Frate, eu iti opresc, dar da-i-o ei s-o curete, ca poate asa se inteapa si...chiar daca nu scapi de ea, macar te alegi cu satisfactia ca "i-ai facut-o"

n-are farmec, ca nu se sperie suficiet, mai bine baga-i un sarpe in pat, tot prin zona Babadagului se gasesc, sa vezi spectacol cand l-o vedea in pat ........

Apropo's de chestia asta, mi-am adus aminte de o intamplare de vara trecuta.
Prind cateva uratanii d'astea si aduc doua acasa sa vada si femeia mea ciudateniile.
Ajung acasa inaintea ei si le bag la frigider cu tot cu sacosa in care le-am adus.
Dupa un timp vine si femeia acasa de la servici, eu uitand cu desavarsire de "bomba" din frigider. Cand deschide frigiderul sa-si pregateasca ceva de mancare, aud un "AU".
Atunci brusc mi-am amintit ca lasasem porcariile alea in frigider sa nu se altereze, pentru ca era destul de cald in casa.
Ce credeti ca a facut? A vazut sacosa aia si a bagat mana in ea sa vada ce dreaq o fi acolo. Direct intepatura!
Nu mai povestesc ce frica am tras amandoi, mai ales ca eu trebuia sa plec undeva si o lasam singura acasa...
Spre norocul nostru, nu s-a intamplat nimic deosebit, probabil ca fiind moarte nu si-au mai facut treaba glandele cu venin.

Multumesc pentru sfaturi. Cu ciuperci a incercat singura fraiera, dar... a scapat
Ramane sa incerc a 2-a varianta, iar ca ultima scapare sa incerc cu scorpiile de la Claudiu. Daca nici asa nu merge...

ai sa razi Claudiule,da' eu am halit d'astea si nu erau naspa,la Costinesti le-am luat de la cherhana,bine am avut o femeie care le-a curatat,dar au fost OK.!

Stiu Costine, am mai auzit de la lume ca-i buna la gust, dar cand vad cum arata ma taie toate alea, frate, nu pot sa ma imaginez mancand-o. Daca o vad gata filetata si preparata si...sa nu stiu ca e scorpie, sigur o halesc.

Scorpia de mare (Scorpaena porcus)
Eng. Black scorpionfish; Fr. Rascasse brune.



Areal de raspandire: Estul O. Atlantic, de la insulele Britanice pana la Maroc, M. Mediterana, M. Neagra si S-V-ul M. Azov. La noi era prezenta in tot lungul litoralului; actualmente este relativ frecventa spre sud de capul Midia.
Descriere: Capul, cu numeroase placi osoase, si partea ventrala dintre inotatoarele pectorale si ventrale, este lipsita de solzi. Gura este prevazuta cu dinti marunti, ca o perie. Pe cap si operculi are numeroase excrescente spinoase, la ochi tentacule, iar inaintea primei perechi de nari are niste palete. Culoarea dominanta este bruna, cu numeroase puncte negre, inclusiv pe inotatoarea dorsala, cu mare variabilitate coloristica functie de caracteristicile habitatului (coloratie de camuflaj).
Dimensiuni: 10-15 cm; Max. 37 cm.
Biologie: Specie marina bentonica, in M. Neagra preferand adancimile de 30-40 m, cu bental pietros si vegetatie. Hrana consta din pesti bentonici, crustacee si nevertebrate bentonice. Maturitatea sexuala intervine la 2 ani (masculi) si 3 ani (femele), cand lungimea corpului este de aprox. 9-10 cm. In perioada de vara, femela depune un manson de mucus care se ridica la suprafata apei si elibereaza icrele pelagice (aprox. 3.000). Este o specie solitara si sedentara.
Intresant
O particularitate a acestei specii este ca naparleste cel putin odata pe luna, iar la capturare regurgiteaza continutul stomacal. La baza radiilor spinoase din dorsala, anala si ventrale, exista glande veninoase; intepăturile sunt foarte dureroase, uneori ducand la paralizia zonelor ranite.
Desi la noi, de regula, nu se consuma, carnea este densa, slaba si gustoasa.