Pescar Club 21

Sunt pesti care traiesc in zonele nisipoase ale litoralului, amatoare de apa ceva mai rece. Stau lipite de fundul marii, chiar usor ingropate in nisip, pentru a surprinde pestisori mai imprudenti, garizi, crabi, scoici...in general mici vietuitoare marine.
In perioada mai-iunie pot fi gasiti la ape mici, de 40-50 cm; tot aici revin catre inceputul lui octombrie.
In restul perioadei, se retrag catre larg, probabil din cauza incalzirii apei, cuplata cu stresul provocat de zgomot si abundenta turistilor care se imbaiaza in mare.

Am prins astfel de pesti, in adolescenta, prin intrare in apa de 15-16 grade a marii in luna mai, deobicei foarte limpede, pasind incet, cu pasi alaturati (cum fac schiorii care "bat partia") si pandind cel mai mic norisor de nisip. Unde depistam pestele, calcam cu nadejde, daca era vorba de calcan (are niste excrescente conice destul de intepatoare) urmau niste injuraturi suculente, tineam piciorul pana reuseam sa apuc bine pestele, pe care-l transferam binisor intr-un juvelnic crosetat din ata de vela. Cambulele erau cam cat o palma mai dezvoltata (cam 150-200 gr.), calcanii cat farfuria intinsa, rareori mai mari. Cei peste 1 kg se zbateau puternic si deobicei scapau.
Am mai prins, in cei cativa ani cat m-a pasionat pescuitul subacvatic, cu arbaleta artizanala (sau cu un mic "trident"), dar astea erau exemplare mai mari si mai rare, de 2-3-4 kg. Acum pare braconaj barbar, dar pentru noi era cel mai atragator sport al vremii.
La undita, cu carlig + momeala, prindeam in zona Capul Midia (inainte de construirea rafo Petromidia) sau Costinesti-Tuzla (mai rar). Foloseam garizi vii sau aterina intreaga (sau taiata bucatele) prinsa cu un fel de cearceaf, langa mal. Am mai prins, accidental, la volta cand pescuiam in larg dupa guvizi.

De cand am depasit 12 ani, la noi acasa se manca frecvent cambula sau calcan. Rareori era nevoi ca sa cumparam, deobicei prindeam destul pentru casa si "musafirii estivali".

Cezare îmi trezeşti amintiri. În dreptul plajei de la Eforie Sud la 30 m de mal călcai pe cambulă . Stătea ascunsă în nisip. Mulţi turişti se speriau. Zona Eforie Sud era recunoscută şi pentru calcan. Prindeam şi la digul mare. Intra mai ales la carnea de guvide. La barcă nu era zi să nu avem cel puţin cîte două bucăţi de persoană. Veneau scafandri de la Constanţa la digul mare şi cu arbaleta îl rupeau. Acum rar. În ultimii doi ani mai intră cîte ceva cambulă şi calcan dar numai la barcă. Am doi amici la Efoeie Sud şi se duc aproape 8 km în larg la paragate şi prind calcani. De la ei mă aprovizionez şi eu cînd merg acolo. 25 lei kg. Restul ........la turci. Prin anii 60-70 calcanul nici nu prea avea cătare la vînzare. Mulţi nu prea îl mîncau.

Imi e scarba ca tara este guvernata de niste nesimtiti, de niste neispraviti, de niste babuini. F..i in gura !!!!!!!!!!!!!

Calcanul mare (Psetta maeotica)
Eng. Turbot; Fr. Turbot.



Areal de raspandire: Marea Negra, M. Azov, M. Marmara. La noi in tot lungul litoralului.
Descriere: Corpul este rombic si inalt. Gura este terminala, iar aripioarele pectorale se gasesc una dedesubt si alta deasupra. Adultii au solzi rudimentari si butoni ososi, mari, rotunzi, cu cate un spin subtire; butonii sunt asezati pe ambele fete ale corpului si sunt lipsiti de spini la formele tinere. Gura este inferioara, oblica si cu mai multe randuri de dinti. Ochii sunt asezati pe aceasi parte a corpului. Linia laterala formeaza o curbura in prima treime a corpului. Inotatoarea dorsala incepe din dreptul narilor. Coloritul partii superioare este de culoarea nisipului, cu pete cenusii, albe-galbui sau negre. Partea inferioara este albă. Exemplarele tinere sunt cenusii, culoarea devenind tot mai bruna, odata cu inaintarea in varsta. Femela este mai mare decat masculul.
Dimensiuni: 45-55 cm; Max. 100 cm.
Dimensiunea legala de pescuit: 40 cm.
Biologie: Specie marina, bentonica. Prefera zonele de larg si relativ adanci (20-35 m) cu substrat nisipos, unde Calcanul se ingroapa in nisip, ramanand la suprafata doar ochii. Exemplarele tinere suporta limite mai largi de temperatura si salinitate, drept care se si apropie mai mult de tarm. Hrana difera in functie de varsta: microplancton in stadiul larvar; viermi, moluste si crustacee bentonice in cazul formelor juvenile; pesti bentonici de talie mica, in cazul adultilor. Maturitatea sexuala intervine la varsta de 5 ani (masculii) si 6-7 ani (femelele). In perioada mar.- apr. adultii se apropie de tarm in vederea reproducerii. Aceasta are loc la dancimi de 18-30 m si temperaturi ale apei de 8-12 gr.C., adica prin apr. – mai in zona noastra. Functie de marimea ei, femela depune intre 3 mil. - 12 mil. de icre pelagice, iar ecloziunea intervine la 3-4 zile. Dupa depunerea icrelor, adultii se retrag spre larg. La inceput, alevinii si puietul duc viata pelagica, iar cand apare asimetria se retrag spre zonele mai adanci si trec la viata bentonica.
Intresant
Calcanul este tipic pt. fenomenul de evolutie adaptativa secundara, forma asimetrica a corpului fiind consecinta acestei daptari. La eclozare, alevinii au simetrie bilaterala si inoata liber in apa, asimetria intervenind in intervalul primelor 2 luni de viata. De fapt, calcanul adult sta culcat pe latura dreapta a corpului, ochiul drept mutandu-se pe partea „superioara” alaturi de ochiul stâng.

Cambula (Platichthys flesus)
Eng. Flounder; Fr. Flet.



Areal de raspandire: Nord - Estul M. Mediterane, M. Neagra, M. Azov. Pe toata zona litoralului romanesc.
Descriere: Gura este superioara si oblica. Ochii sunt mari si asezati la acelasi nivel, iar irisul este albastru, inconjurat de un inel auriu. Corpul este oval si acoperit cu solzi cicloizi pe ambele parti. Pe cap si in lungul liniei laterale, printre solzi, se afla o serie de tepi usor ascutiti. Linia laterala are o usoara curbura intre opercul si inotatoarea pectorala. Butonii ososi lipsesc pe ambele fete. Coloratia este verzui-galbuie sau bruna, cu pete brune stelate, tivite cu alb. Inotatoarele neperechi au pete brune, rotunde. Partea inferioara a corpului este galbuie-albicioasa.
Dimensiuni: 20-25 cm. Max. 30 cm.
Dimensiunea legala de pescuit: 20 cm.
Biologie: Specie marina, bentonica cu larga adaptabilitate pentru apele cu salinitate redusa. In trecut frecventa in in complexul lagunar Razim-Sinoie, de unde s-a retras odata cu indulcirea acestuia. In mediul marin, prefera bentalul nisipos si zonele apropiate de tarm; pt. iernat se retrage in ape mai adanci. Hrana consta in nevertebrate bentonice (viermi, moluste, crustacei). Maturitatea sexuala intervine la varsta de 3 ani. Reproducerea are loc in mediul marin, in perioada sep.– iun., cu intensitatea maxima in ian.– mar. Femela depune, in medie, 230.000 icre pelagice.
Intresant
In anul 1949 s-a incercat popularea lacului Amara cu aceasta specie, dar experimentul a fost intrerupt din lipsa de fonduri.
In anul 1960, in M. Neagra si Razim-Sinoie se pescuiau inca 63.000 kg, la setci de cambula si taliene. In ultimele decenii populatia reducandu-se drastic, prin Ordinul de prohibitie, pescuitul speciei a fost interzis pt. tot anul 2006.

ma interesa o montura pentru calcan ,se apropie cumva cu cea de chefal?

CRISTI DINU wrote:ma interesa o montura pentru calcan ,se apropie cumva cu cea de chefal?

se gasesc niste monturi interesante pentru surfcasting (cu 2x carlige nr.1 sau nr.2) la Decathlon, in Militari, la un pret in jur de 5 lei. La acestea va trebui sa atasati plumbi de min. 80g.


Fir intins,

Daniel

multumesc, merg in acest magazin !

Montura poate fi aceeasi ca ptr. chefal, numai ca trebuie inlaturate plutisoarele acelea colorate. Calcanul se prinde si cu montura pentru guvid, cu carligul in apropierea plumbului, ideea e sa fie calcan in apa.

Claudiu wrote:Montura poate fi aceeasi ca ptr. chefal, numai ca trebuie inlaturate plutisoarele acelea colorate. Calcanul se prinde si cu montura pentru guvid, cu carligul in apropierea plumbului, ideea e sa fie calcan in apa.

perfect, daca mai este calcan ?

Deja e in larg, deci cu barca exista sanse destul de mari. Ca momeala recomand bucatica de guvid sau saratura (hamsie, sprot, aterina sarata).

vad ca sunteti din zona ,super ,de invidiat , pescuitul nu mai este o problema sau un mister,cele mai bune rezultate la pescuitul calcanului cand se realizeaza in ce perioada?

CRISTI DINU wrote:vad ca sunteti din zona ,super ,de invidiat , pescuitul nu mai este o problema sau un mister,cele mai bune rezultate la pescuitul calcanului cand se realizeaza in ce perioada?

Pana incepe sezonul estival, incalzirea apei, galagia etc.

ehe, mi-m luat gandul, sunt multumit, asa ca la anu, pana sa vina turcu dam si noi dupa calcan prn metro.
ironia este ca-i sti gustul si microbul pescuitului.
sa fim sanatosi!

CRISTI DINU wrote:vad ca sunteti din zona ,super ,de invidiat , pescuitul nu mai este o problema sau un mister,cele mai bune rezultate la pescuitul calcanului cand se realizeaza in ce perioada?

Mai mereu, aproape in fiecare zi incepand cu 1 martie si sfarsindu-se pe 1 iunie. Asta de pe mal, ca din barca il prinzi lejer din iunie pana prin iulie.
Calcan prinzi doar la lovele, prietene, nu la undita.

Claudiu wrote:

CRISTI DINU wrote:vad ca sunteti din zona ,super ,de invidiat , pescuitul nu mai este o problema sau un mister,cele mai bune rezultate la pescuitul calcanului cand se realizeaza in ce perioada?

Mai mereu, aproape in fiecare zi incepand cu 1 martie si sfarsindu-se pe 1 iunie. Asta de pe mal, ca din barca il prinzi lejer din iunie pana prin iulie.
Calcan prinzi doar la lovele, prietene, nu la undita.

multumesc de informatie! am priceput cum sta treaba cu calcanu.