Pescuitul in Marea Neagra

[petricadascalu]

maine ma duc la guvide...digu de nord - midia,pe larg
ma duc la pomu laudat...poate caut o tesla maine seara

[Claudiu]

E bun si bronzul, Petrica!
Hai, macar de-o mamaliga sa-ti traga!

[petricadascalu]

azi foarte frumos la mare...apa linistita,limpede,guvizi mari dar slabut ,doar 5 kg
maine ma duc iar si poate aduc niste poze de poveste
va salut

[petricadascalu]

azi doar 2 kg...poze nu am facut ca era o ceata de nu vedeam vf batului

[petricadascalu]

azi ma duc la rapane...ca de,mai schimbam meniul...pfff

[andyman]

de unde scoţi rapanele?

[changeme]

Se prinde Chefal si Laban in zona Epava la fixa /pasarica

[petricadascalu]

de unde scoţi rapanele?

rapanele erau prinse pe stabilopozi si chiar sus la suprafata...pe digu petroconst
am inprumutat un costum neopren de la un tov.scafandru,am intrat si am cules vreo 4 galeti
acasa am turnat apa fiarta peste ele si le-am scos f bine din cochilie cu furculita,le-am curatat si frecat cu sare ...au iesit belea,curate ca la carte
se prepare in diferite feluri
sa aveti pofte

[changeme]

Am fost si azi la Epava am prins un laban si cativa castraveti la fixa , ceilalti pescari au prins laban cate 4-5 buc de caciula

[Claudiu]

Ce inseamna laban, cum arata, de ce nu chefal si laban?

[changeme]

Desi nu ma omor dupa acest peste si pescuitul lui am zis laban si nu chefal deoarece Labanul are capul mult mai turtit ca chefalul ,o pate neagra la inotatoare iar spatele este cafeniu spre albastru si are dungi in lateral

Claudiu eu personal stiam pana azi de 2 tipuri de chefal si anume :
-laban
-Singhil - eu ii zic castravete(3-400 gr) , are o pată aurie in zona branhiilor ,narile sunt f departate de ochii

SI pentru ca ai pus o intrebare FOARTE BUNA ! am intrebat o cunostinta azi ,are o experienta mare in pescuitul Chefalului de peste 20 de ani , si acest nene mi-a pus la dispozitie un site unde explica diferentele dintre acestia , si am zis sa le postez si aici ,banuiesc ca sunt informatii foarte bune pentru noi pescarii.


LABANUL

Dintre chefali, labanul creste cel mai mare ca talie. In mod obisnuit masoara 25-30 cm cu o greutate de 1,5-2 kg. In Marea Neagra cu totul exceptional, atinge lungimea de 60-65 cm si o greutate de 3-3,5 kg.
Are corpul alungit, gros, capul mare, comprimat dorso-ventral. Ochii sunt prevazuti cu pleoape adipoase bine dezvoltate, translucide care acopera globul ocular aproape in intregime. Gura este mica, terminala, cu buza superioara putin ingrosata. Este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea capului si de pe dorsala sunt prevazuti cu niste canale, iar cei de pe cap au si niste mici tubulete. La baza inotatoarelor pectorale se afla cate un solz mare si dur.
Spatele labanului este cenusiu-brun-albastrui cu reflexe aurii, iar pe laturi se vad 12 dungi longitudinale dintre care 7-8 se intind pana in regiunea dorsala. Abdomenul este argintiu. De multe ori la baza pectoralei se vede o pata neagra. Dorsalele si caudala sunt cenusiu-verzui, ventralele albe, iar pectoralele si anala, cenusiu-deschis.
Reproducerea labanului are loc in mare, in zone diferite (in larg si la tarm), in perioada iunie-septembrie. Masculii ating maturitatea la varsta de 5-7 ani, iar femelele la 6-8 ani. In perioada reproducerii labanul inoata in carduri mici, compuse dintr-o femela si 3-4 barbatusi. Femela depune 2-7 mil. boabe de icre pelagice (diametrul 0,8 mm), care cuprind o picatura de grasime ce le mareste greutatea si flotabilitatea. Picatura de grasime persista si la larvele eclozate pana la varsta de 5-6 zile.
In lacurile litorale, labanul se hraneste cu detritus vegetal, alge, crustacee bentonice si infuzorii, in mare hrana lui consta in special din diatomee.





Singhilul

Lungimea obisnuita a singhilului este de 20-30 m cu o greutate frecventa de 200-300 g. Atinge o lungime maxima de 45-50 cm si o greutate de 700-800 g. Are capul mai putin turtit dorso-ventral decat labanul iar pleoapa adipoasa este rudimentara, abia vizibila. Narile sunt departate de ochi, dar apropiate intre ele. Varful botului este lipsit de solzi. Solzii dorsali de la ceafa pana la insertia primei inotatoare dorsale sut prevazuti cu cate un singur striu rectiliniu, evident.
Spatele singhilului este cenusiu-verzui intunecat, laturile cenusii cu 6-7 dungi intunecate negre-albastrui sau brune, intens colorate, abdomenul argintiu-albicios. Pe opercule are cate o pata aurie foarte evidenta, circulara. Pectoralele, caudala si dorsalele sunt cenusii, cu varful negricios. Inotatoarea anala si cele ventrale sunt albe.

GB. golden grey mullet, F. mulet doré, E. galupe, D. Goldmeeräsche, RUS. Кефаль сингиль, GR. Μυξινάρι, TR. Altınbaş Kefal balığı.
Aceasta specie de chefal duce in general o viata asemanatoare cu cea a labanului, fiind insa mult mai des intalnita la tarmurile si in lacurile litorale romanesti, in special Razelm si Sinoe. Aici apare din aprilie pana in iunie si se retrage imediat ce apa se raceste, in septembrie-octombrie. Iarna acest peste traieste in Marea Neagra in zona coastelor sudice sau langa Crimeea. Uneori se apropie si de golfurile din aceste regiuni geografice.



Ostreinosul

Lungimea frecventa a ostreinosului este de 25 cm cu o greutate de 200-250 g. Mai rar atinge lungimea de 40-45 cm si greutatea de 400-450 g. Forma corpului seamana cu a celorlalte specii din aceasta familie, insa ostreinosul este mai inalt si putin mai ingust decat ceilalti chefali, cu o gura ceva mai mica. Solzii de pe partea dorsala a corpului sunt prevazuti cu 2-3 striuri curbe, care diverg spre partea anterioara. Restul corpului este acoperit cu solzi mari (lipsiti de striuri), ce se intind si pe cap pana la nivelul centrului ochiului.
Spatele pestelui este cenusiu-verzui, laturile cernusii cu 7-8 dungi longitudinale brun inchise cu reflexe aurii si azurii, abdomenul este alb-argintiu. Pe opercule are cate o pata mare aurie stralucitoare, de forma neregulata. Baza inotatoarei pectorale nu are pata intunecata. Inotatoarele dorsale sunt cenusii, anala, caudala si pectoralele galbui, iar ventralele albicioase.
Reproducerea are loc in lunile iulie-august. Icrele sunt pelagice.



Platarinul

Este un chefal mai rar intalnit in Marea Neagra, raspandit mai mult in Mediterana si Atlantic. Biologia platarinului este mai putin studiata la noi, dar in linii mari, este identica cu a celorlalte specii din familie.
In apele noastre s-au pescuit exemplare pana la 42 cm lungime. Se recunoaste dupa apendicele solzos aflat la baza inotatoarei pectorale. Corpul pestelui este acoperit cu solzi mari. Solzii dorsali sunt prevazuti cu cate un singur striu. Pleoapa adipoasa este rudimentara.
Culoarea spatelui este verde-cafeniu, laturile cenusii, cu cate 6-7 benzi longitudinale cenusii-cafenii cu nuante albastrui. Abdomenul este argintiu. Pe opercule o pata aurie difuza. Dorsala si codala cenusii.

[petricadascalu]

baaa sa-nnebunesc....
prima poza mi-a dat fiori...unde n-ar fi bancuri dastea pe plaja si sa dau in el cu o lanseta...asa la un 50m de mal si sa fac febra scotand unu dupa altu
sa mor daca nu as practica C&R cu bucati dastea si as scoate rame in fiecare noapte

[changeme]

S-au prins exemplare dastea acum 13-14 ani pe insula (zona plaja ) atunci nu intrau barje si alte prostii pe acolo , din pacate multi pescari cand ii turnau pe plaja apelau la ancorite

Petrica dute intr-un weekend la epava si ai sa vezi cum sar din apa ca nebunii dar ff rar ii prinzi !!! iti vine sa te duci dracu

[petricadascalu]

da asa e...la japca nu as apela poate sa ma manance dihania de picioare
unu : nu-mi stric sculele cu smucituri ,spatele cu febre plus ca te clasezi la braconaj
doi : sunt sportiv si cum am zis mai sus ,as practica si C&R daca ar fi asa in fiecare zi si din plin...nu ma laud sau sa fac exces de zel
am intalnit si stim cu totii ca toamna se aduna bancuri mari...se pregatesc sa plece la iernat...si dadeam in el de sarea in sus si nu manca...
ma ofticam si gata,veneam iarasi cu aceiasi speranta...da nu sa dau cu ancorite si fel de chestii...
da...acu 10 ani nu aveam sculele de azi si tot prindeam laban in port la midia...am martori si nu ma laud ,da era un ger in noiembrie de inghetau ramele pe mal si pestele era la 15- 20m ...luam 3-4 buc pe zi la 3-4 kg buc...altii mai 'profi' il trosneu bine si bucati cum rar am mai vazut...7,8,10 kg
de atunci am ramas doar cu amintirile si microbu in vene...
salve !

[changeme]

Bine zici Petrica .. eu inebunesc cand vad pescari care pastreaza pestele mic (TRIȚA ,ilarie de 6 cm Guvid Stavrid etc ) , toti motivand ca au pisica acasa , in acest stil o sa ii arat pestii din marea neagra lu fimiu pe IMDB
Stavridul si Lufarul ne-a tras-o bine anul asta ,din cate am inteles El stavridul isi depune icrele odata la 2 ani in largul marii negre , ne-a mai ramas chefalul si GOMIDU asta pana da inghetul , am mai vorbit cu prieteni mei pescari si cica a mai miscat scrumbia in dana 79 .De cand s-a dat ceasul inapoi ,pescuiesc doar in weekend .

[petricadascalu]

deci...din ce in ce mai bn...

[changeme]

A tras STAVRIDUL AZI in dana 78 (langa hercules) (2 insi -6kg vazut de mine ) si in dana 79(sambata si duminica) ,stiu din 3 surse sigure , eu nu am avut cum, am fost plecat cateva zile .

[Petru Burian]

In atentia colegilor pescuitori la tarmul marii
Merita citit articolul de mai jos:

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl ... 18265.html

[changeme]

Interesant articol Petru Mersi , Băieți nici o mișcare ? , Cum a venit frigul LINIȘTE TOTALĂ ! Aș face o pescuială și cu OCHII !

[petricadascalu]

in perioada asta doar pescuit la congelator...
stiu sigur ca trage doar la mujdei de usturoi si mamaliguta
... guvidu cu dedicatie